O nouă dimineaţă, aceeaşi trezire bruscă. O linişte imensă …nu se auzea decât murmurul picăturilor de ploaie care se loveau de fereastra mea. Timpul se scurge încet şi umed, semănând cu o versiune frumoasă a infinitului…
Simt parfum de iubire şi tresar! Aud un glas … o şoaptă… simt cum mâinile tale îmi ating faţa. Închid ochii dorind să simt sărutul tău peste genele mele grele de vise. Mă dezbraci de iluzii şi îmi atingi umbra rătăcită, îmi săruţi durerea şi îmi furi regretele.
Sentimentele mele se împletesc acum în dorinţe iar trupul meu vibrează la atingerile tale. Deschid încet ochii. Nu pot să cred că eşti aici, te-am aşteptat atât de mult…
Te iau în braţe să-ţi simt din plin parfumul.. Îmi rezem capul de pieptul tău şi închid ochii.. Adorm cu speranţa ca tu să fii tot aici când mă trezesc.. Asta e tot ce mai sper…
prea frumos ai scris...:X
RăspundețiȘtergere