vineri, 30 septembrie 2011

Ploaia..

[...]A inceput ploaia
Cu mii de fulgere
Lovind haotic
In zari indepartate.
Imi pare ca zig-zagul
Traiectoriei lor
Prabuseste in apus
O constelatie...
Iar stelele risipite
Pe pamant
Vin sa-ti lumineze
Pasii catre casa mea.
Vino,
La mine,
Du-ma in ploaia de afara..
Nu mai vreau sa privesc caderea ploii dincolo de
Fereastra aburita
Acum,nu e timp de cuvinte,
Vreau sa alergam pe strazi,desculti,fara umbrele.
Sa dansam in parcuri,
Uscate de seceta,
Sa simtim sub talpa noastra
Fiecare radacina
Cum danseaza o data cu noi,
Sa ascultam simfonia
Infinitelor picaturi
Ce mor lovite
De frunzele copacilor...
Sa ma saruti
Atunci cand ploaia
Ne loveste tare,
Sa ma imbratisezi
Atunci cand tunetele
Ma infioara.
Impreuna sa strigam iubirea
Fara ca nimeni sa auda
Acel"te iubesc"..
Pe care ploaia
Il va topi
In picaturile sale."

joi, 29 septembrie 2011

Doar eu :]

Imgp4487_168057951_large
  1. Nu`mi place sa imi spui [pa!] Nu uita - asta e replik mea !
;x plαng ιn ħoħotє dє rαs , dαy єvєrydαy . αuzι bєy.[ !? ]. ħєy ! '
Decat sa le dau satisfactie
Celor ce vor sa ma vada cazand !
Mai bine. ma daram singura ;]
Sh`o sa cad razand ! =]
# Timpu` se scurge`n [RELUARE] . =X
) ▪Nu mai iert minciuni nu mai cred in cuvinte si doar privesc .Sunt ironica,doar pentru ca stiu ca asta ma face si mai tare. ▪
) Mi`e dor de inocenta ce caracterizeaza orice copil
Cand facem cate o prostie scapam intotdeauna subtil
Nu mi-am atribuit un rol care sa le placa.Mereu cand am fost trista am zis ca o sa treaca!
->Si sunt ironica doar pentru ca stiu ca asta ma face si mai tare .
) Am o singura prietena pe care ma pot baza.Caci stiu ca daca voi cadea ea imi va tine perna.Ea e langa mine atunci cand problemele sunt multe.Si tot ea e singura care are rabdare sa ma ascultelove struck
"T0cmai d` aia 0 s` schimbam f0aia, d` unde atata 0ptimism? Nuu` stii ca dup` s0are vne pl0aia? Sh s` anuntsa p0t0p, s` nuu`ncerci s` schimbi umbrela "
●` Regula numaruuu` unu` ` Sã n`ai incredere` in Nimeni` ! ●
" Buna " - Pff. asta era in generala. Acum e boboaca de liceu si e dementiala!
) De atâta bârfã ne-am intoxicat`.Dar ştii`?omu`nebârfit e un ratat`. •›
) da eu nu stau s`o asCult.asta ar fi culmeachatterbox` stii bine Ca.nu`mi pasa de ce ziCw` lumea :X"
[♥] Avem o miee de vise .[♥].
♥ > Daca mama nu ne-a facut surori a stiut de ce.pentru ca Dumnezeu ne-a facut cele mai bune prietene!> ♥
• N`am averi . am doar prieteni . Care ma` suna` sa`mi spuna : " Ai grija` de tine, bah`,te pup, noapte` buna ! •
Nenorocita La Propriu, Nebuna La Figurat, Irascibila Cateodata, Ironica De Placere, Ipocrita De La Mama Natura
Sa poti sa fii acelasi cand totul e schimbat! Sa poti sa fii indiferent cand totul te-a marcat!
Prietenia este ca relatia dintre mana si ochi. Cand mana se raneste, ochii plang. Si cand ochii plang, mana le sterge lacrimile.""Va iubesClove struck"

luni, 19 septembrie 2011

:)...

cute, girl, light, softtoy, teddy - inspiring picture on Favim.comIti place asa? Asa cum decurg acum lucrurile?
Credeam ca esti sensibil ( in spatele a ceea ce vrei sa pari defapt) , credeam ca vrei mai mult de la o relatie , mai mult si...mai frumos.
Iti place ignoranta in care traim? Ignoranta este de fapt negare mascata, refuzul de a accepta realitatea si speranta ca daca ignori ceva ce nu-ti convine nu te va afecta deloc.
Iti place sa crezi ca esti indiferent cand , stim amandoi prea bine , nu esti.
Iti place ideea ca vom fi candva impreuna dar totusi iti place prin ce trecem acum , aceasta perioada in care ne prefacem ca nu ne pasa, ca nu ne vrem unul pe altul, ca "s`a terminat" ( sau nu.. ) .
E normal sa fie asa?
Ne consideram inteligenti... Daca esti inteligent ar trebui sa fii capabil sa creezi mai multe situatii in care sa fim fericiti, nu mai putine.
Ne e frica sa iubim?
Nu ne este frica de ceea ce intelegem, ci de necunoscut. Daca stii despre ceva ca este periculos il poti evita, nu mai ai teama fata de acel lucru. Ti-e frica de o plita incinsa? Evident ca nu, stii ca nu e bine sa o atingi si o eviti.
Ne evitam? De ce o facem? Nu trebuia sa fie asa...
Mi`ai promis ca o sa fie bine , mi`ai promis ca vei fi langa mine, orice ar fi. Ai promis! Nu vreau sa ajung sa ma plang ca am crezut in cuvintele tale, dar chiar am crezut! Deci, nu ma dezamagi. Nu si tu !
Stii prea bine cat timp am crezut in tine, in noi. La cati am renuntat pentru tine, pentru noi.
Stiu si eu cate ai facut tu pentru mine, pentru noi. Si iti multumesc. Tie, noua :)
Stii ca niciodata nu am crezut in ce a spus lumea. Ok .. poate doar o singura data. Dar a trecut. Asa cum am trecut si eu peste greselile tale. Insa de ce trebuie sa continuam gresind?
Pentru mine deja nu mai exista ideea de „a pierde” . nu te voi pierde. Stii asta! Indiferent cat de greu imi va fi, voi lupta in continuare . dar oare pana cand? si pentru ce? Ti-ai pus vreodata intrebarea „ Cat va mai fi dispusa ea sa ma astepte sa ma schimb?”
Iti place perioada asta, neutra, lipsita de culoare, lipsita de lumina, lipsita de viata, lipsita de.. noi ?
Iti place perioada asta, plina de intuneric, plina de ignoranta, plina de indiferenta?
Uitam ca opusul dragostei nu este ura, ci indiferenta. Asta vrem noi? Pentru asta am luptat pana acum? Pentru opusul a ceea ce ne dorim amandoi?
Indiferenţa este cea mai puternică forţă din univers. Ea face tot ce atinge lipsit de sens. Iubirea sau ura nu au nici o şansă împotriva ei.
In curand, voi inceta sa mai lupt pentru tine, pentru noi. Iar in curand poate insemna azi, maine sau peste un an . aici totul de depinde de tine.
Eu sper doar ca nu mi-am pierdut un an din viata asteptand sa te schimbi, iar apoi sa dam cu piciorul in tot, tocmai cand devenise mai frumos, mai sentimental, mai...cum am vrut mereu.
Asa ca, daca iti mai doresti ceva de la mine, de la noi, e timpul pentru o schimbare radicala in viata ta. E timpul sa realizezi ca trebuie sa te maturizezi cu adevarat . Chiar daca eu sunt considerata cea "imatura" in relatia noastra, asa "imatura" am stiut sa ma fac iubita. Tu insa, ai stiut sa ma indepartezi prin „maturitatea” de care ai dat (sau nu) dovada.

vineri, 9 septembrie 2011

Aripi de dor..

how to love song quotes - Google Images
O nouă dimineaţă, aceeaşi trezire bruscă. O linişte imensă …nu se auzea decât murmurul picăturilor de ploaie care se loveau de fereastra mea. Timpul se scurge încet şi umed, semănând cu o versiune frumoasă a infinitului…
Simt parfum de iubire şi tresar! Aud un glas … o şoaptă… simt cum mâinile tale îmi ating faţa. Închid ochii dorind să simt sărutul tău peste genele mele grele de vise. Mă dezbraci de iluzii şi îmi atingi umbra rătăcită, îmi săruţi durerea şi îmi furi regretele.
Sentimentele mele se împletesc acum în dorinţe iar trupul meu vibrează la atingerile tale. Deschid încet ochii. Nu pot să cred că eşti aici, te-am aşteptat atât de mult…
Te iau în braţe să-ţi simt din plin parfumul.. Îmi rezem capul de pieptul tău şi închid ochii.. Adorm cu speranţa ca tu să fii tot aici când mă trezesc.. Asta e tot ce mai sper…

joi, 8 septembrie 2011

Totusi,iubirea


Si totusi există iubire
Si totusi există blestem
Dau lumii, dau lumii de stireEpic life.
Iubesc, am curaj si mă tem.
Si totusi e stare de veghe
Si totusi murim repetat
Si totusi mai cred în pereche
Si totusi ceva sa-ntâmplat.
Pretentii nici n-am de la lume
Un pat, întuneric si tu
Intrăm în amor fără nume
Fiorul ca fulger căzu.
Motoarele lumii sunt stinse
Retele pe căi au căzut
Un mare pustiu pe cuprins e
Trezeste-le tu c-un sărut.
Acum te declar Dumnezee
Eu însumi mă simt Dumnezeu
Continuă lumea femeie
Cu plozi scrisi în numele meu.
Afară roiesc întunerici
Aici suntem noi luminosi
Se ceartă-ntre ele biserici
Făcându-si acelasi repros.
Si tu si iubirea există
Si moartea există în ea
Imi place mai mult când esti tristă
Tristetea, de fapt, e a ta.
Genunchii mi-i plec pe podele
Cu capul mă sprijin de cer,
Tu esti în puterile mele,
Desi închizitii te cer.
Ce spun se aude aiurea,
Mă-ntorc la silaba dintâi,
Prăval peste tine pădurea:
Adio, adică rămâi.
Si totusi există iubire
Si totusi există blestem
Dau lumii, dau lumii de stire
Iubesc, am curaj si mă tem.

marți, 6 septembrie 2011

Inutil

心水♥
Doriţa mea de a controla timpul şi de-a-mi suci propria raţiune s-a aprins în cea care pretinde că sunt eu. Un ultim ricoşeu mă face să pierd ce nu am găsit niciodată . Teama de trădare e la fel ca teama de a iubi . Cuvinte care-ţi sapă adânc în orgoliu te dărâmă ca apoi să te ridice.  "Ce nu te omoară , te face mai puternic"
Totuşi încerc să nu mă autodistrug dar..nici nu pot să urlu în mine şi să mă retrag silenţios. Mutări subtile şi al naibii de perfecte mă ţin captivă în obscuritate. În nimicul în care până şi visele sunt ilegale.Zâmbete transfigurate în nişte schiţe îţi provoacă o silă teribilă. O culoare palidă îmi strapunge sufletul sterp care e oricum lipsit de vlagă .Am ajuns la capitolul 12 al romanului ce descria perfect viaţa unui adolescent .Totul era regizat de aceleaşi minţi bolnave din salonul doi care acum se zbat în cămăşi de forţă . Nimic grav care să-ţi inducă panică .Nimic suspect deocamdată.
Nici nu ştiu care e ideea de bază a acestor rânduri care par inutile .Dar ştiu că suntem cu toţii o comunitate de imbecili care nu pot face nimic împotriva corupţiei . Pe lângă asta , lăsăm destinul să-şi bată joc de noi în loc să ne batem noi joc de el. Iar când coincidenţele devin prea întâmplătoare ştii sigur că universul e pus pe şotii.
Cica suntem cu toţi nişte atipici ambulanţi  în stare de putrefacţie . Dar infiferenţa vine odată cu acea iubire nonşalantă de vară . Da,da . Atunci când calci pe sticlă doar de dragul de a o face fiindcă atunci durerea e mai  accentuată şi crezi ca un tâmpit că a fi victimă e o onoare.E ca şi cum o himeră îşi da sufletulul unui muritor nu invers.

Haha. Un sentiment difuz mă determină să "adulnec" sfârşitul până la declin .

Petale mov

TumblrSingura in noapte,scriind randuri peste randuri,dau peste o carte. Curioasa,deschid cartea grea si rasfoind pagina cu pagina,gasesc o fila rupta.Cate minuni ar fi trebuit sa fi fost pe aceea fila! Comori fara de seaman...Si-mi depan amintirile petala cu petala.Ore in sir stau nemiscata,greierul inca mai cantand,iar lumina lampei aproape de sfarsit. Petalele acelea erau mov,iar pe ele erau scrise versuri care mai de care. Purtand cu mine aceste versuri,viata mea se schimba zi dupa zi. In fiecare noapte...cate o petala cadea infrigurata la pamant. De parca zilele mele erau numarate. Toate gandurile rele m-au cuprins atunci. Pare atat de pustiu in mintea mea locul petalelor.Un camp saracacios,cu ditamai florile. Fluturii nu aveau culoare. Aproape ca se darama totul in acel tinut. Un vant adie lin...si racoreste totul in aceea dogoritoare pustietate. Nici macar pas de om nu vezi. Doar petale mov cazute la pamant...

luni, 5 septembrie 2011

Unde-i alb si negru,noi suntem roz!

Oricat de jenant suna, ai adus culoare acolo unde era gri. M-ai facut sa vad ca sunt treaza, atunci cand credeam ca dorm. M-ai facut sa nu simt nimic cand eram cu altcineva. Ai aprins acea flacara de mult stinsa, flacara la care am incetat sa sper ca va mai arde.
Intr-un mod ciudat, mi-ai luat speranta…si totusi mi-ai daruit-o. Cunoscandu-te pe tine, mi-am dat seama ca merit mai mult de ce am avut pana acum. Si mai important, ca pot avea mai mult.
Ai fost pentru mine o persoana care a avut un impact deosebit asupra mea. Da…a ramas un gol in urma ta. Si o durere, de care, trebuie sa recunosc, mi-a fost foarte dor. Asa cum mi-a fost dor sa ma indragostesc de cineva. Insa cu toata durerea, cu tot dorul…nu pot decat sa iti multumesc. Pentru ca mi-ai alungat cea mai mare teama…cea de a nu mai simti nimic.
Anisia Formagiu

Inimi deschise

€lisa
Amurgeşte.Soarele se zbate între dealuri. Raze roşietice încă îşi arată neputinţa printre nouri. Amintiri grele se scurg din petalele ce se scutură pe rînd din trandafirul umed, parcă.Umed şi pierdut în veacuri...
   Linişte nocturnă. Mister. Tăcere paşnică de poet. Gînduri mute vin şi pleacă. Liber, ţii ochii larg deschişi către stele, de parcă ai aştepta cînd vor străluci, cînd unele vor cădea ca nişte săgeţi de sclipici, cînd altele se vor stinge. Tainice focuri au umplut cerul cu figuri abstracte.Sub privirea ta atentă, se mai aprinde un astru, o lumină vie. Încetişor, dai la o parte ultima foaie de jurnal, ultima risipă de cerneală, şi-ţi răspândeşti în ea tot plînsul, tot surâsul. Jurnal de gânduri, de mărturisiri, idei şi probleme, iubiri şi stele.
 Noapte. Scurte momente de vis. Scrii caragios. Literele sânt aşezate parcă într-o horă haotică, neritmică, abătută de normalitate. Te grăbeşti. Condeiul agitat umblă pe foaia albă ca un titirez. Doar el e cel ce-i străpunge albul imaculat şi o umple cu oiţe bizare, neordonate. Hei, tu, inimă de poet, ceasul şi-a pierdut exactitatea! E şi el repezit. 
 Tu faci o mie de greşeli cu mîna-ţi termurândă. O mie de mâzgăleli de valoare. Se scurg şiraguri de clipe, cad ca nişte mărgăritare şi se pierd prin găuri mici de trecut. Mâna ta ghidează
condeiul. Din când în când înmoi peniţa în călimara goală. Nu mai ai nici cerneală, şi nici jurnal. L-ai scris, de parcă ai vrut să cuprinzi cu el lumea, dintr-o privire. Altul e greu de conceput. Aici ţi-ai lăsat o parte din vise, o parte din amurgurile de altădată...da, jurnalul-cel ales pentru a răbda nerăbdările tale, pentru a striga tăcerile tale, pentru a nu uita iubirile tale. Aici ţi-ai trădat fiinţa. Dar e păstrată în interiorul scoicilor tăcute. Ai făcut din viaţa ta un secret şi jos, după toate cele înşirate, ai semnat la fel de caraghios, simplu, dar indescifrabil cîteva cuvinte:

                           Un fior mut, o lacrimă ştearsă...
                                                

duminică, 4 septembrie 2011

Only ♥ you

Mrs Weasley.1000 de oameni n-au puterea ta! 1000 de inimi n-au mangaierea ta! 1000 de suflete n-au alintul tau! 1000...nu sunt tu ♥! Numai tu ai puterea de a fi langa mine cand nimeni nu-i de partea mea,atunci cand sunt singura intr-o lume atat de complicata. Inocenta ta ma face sa ma simt in siguranta,atunci cand sageti de ura vin spre mine. Mangaierea ta ma linisteste,atunci cand sunt ingrijorata. Numai tu ma faci sa cred ca nimeni nu-mi poate face nimic. Si spun DA! E adevarat! Totul e magie! Pur si simplu ma scufund in vise,dar el,ingerul pazitor e langa mine. Si poti sa spui orice,ca el ma apara. E mereu de partea mea si-mi tine inimioara in cutia magica! Unde nu umbla nimeni...si e parata ca si mine. E in siguranta! Numai tu...numai tu  poti fi atat de bun. Si poate ca visez...acestea se intampla in mintea mea? Sunt in pericol? Daca e adevarat pot scapa? Doar el ma poate salva,doar puterea lui...doar mangaierea lui...doar alintul lui...Doar el! Ingerul meu

sâmbătă, 3 septembrie 2011

About Love

souhaite désespérée.
When you fall in love, it is a temporary madness. It erupts like an earthquake, and then it subsides. And when it subsides, you have to make a decision. You have to work out whether your roots are become so entwined together that it is inconceivable that you should ever part. Because this is what love is. Love is not breathlessness, it is not excitement, it is not the desire to mate every second of the day. It is not lying awake at night imagining that he is kissing every part of your body. No... don't blush. I am telling you some truths. For that is just being in love; which any of us can convince ourselves we are. Love itself is what is left over, when being in love has burned away...

Goodbye

Every hello ends with a goodbye.
Un singur pas si totul se sfarseste...Melancolia il doboara,gandurile negre si pustii se napustesc asupra lui. Oare va revedea soarele,stiind c-o noua zi incepe,stiind ca pasarile inca vor mai zbura si-i va aduce speranta-n suflet? Oare isi va mai vedea iubirea,care sa-l stranga-n brate cu caldura,sa-i sarute buzele care abia mai misca? Oare surasul apei ii va intinde mana sa-l traga in visele ei fara de sfarsit? Oare-i va mai atinge cositele de aur ale gloriei? Oare adevarul o sa-l minta,farsindu-se cu rasetul fericirii? Oare-si va mai revedea bunatatea care-i umbla prin par,jucandu-se cu isteria? Oare va mai intra in jocul geloziei,batandu-se cu blestemul? Poate ca totul va fi pierdut pana la urma...Poate ca renuntarea il va face mai puternic...Nebunia il va trimite catre drumul raului. Poate ca dreptatea il va scapa din mana minciunii...Dar oare va scapa de aroganta? Poate va scapa stiind ca libertatea e mai puternica. Dar pana la urma va vedea apusul? Nu...tradarea il va invinge...ii curma toate visele si intra in necaz...E pierdut...cade la pamant cu dorintele desarte...E prea tarziu ca sa mai fie salvat...!

vineri, 2 septembrie 2011

Stari confuze..

Noapte,
Eu simt ca raman fara mine…
Timpul e o piatra. Si clipe si dor si tacere tresar dintre aripi nestinse,nu pot intelege nicicand trecutul acestui acum. Aud parca stele visand departe,candva… In zadar un strigat rupt din sufletul noptii,surasul blandetii te cheama. Asculta… Sunt pasii pierduti intr-o soapta apusa,ragaz al sperantei.
Recunosc. Amortisem atunci intre realitate si iluzie. Priveam in urma pentru a intelege ecoul unui chip pe care ori de cate ori incercam sa-l supun acestui adanc si neiertat proces cum este amintirea, asistam uimita la desprinderea emotiei de sens, melancolie rapita fragil.
Chipul acesta era…cu adevarat un neinteles de trairi si raspunsuri, devenind odata cu trecerea timpului sfasiat de necunoscut in propria-i privire. Un chip fara suflare. Constiinta uitarii spulberata, invinsa in fata dorintei.
Refuz sa cunosc tradarea! Eu n-am sa aleg resemnarea! Refuz insomnia iluziei!

Azi…
As vrea sa scriu timpul pe muguri de roua. As povesti cuvintelor sarutul unor picaturi din ploi despre noapte, destine rapite, priviri fara grai. As scrie si vise pe gene de ganduri, caci poate-n acelasi moment cineva acolo la marginea lumii invata sa creada in viata iar eu amortita-n mister abia inteleg sentimente. As scrie sperante pe buzele dorului, amintiri sfaramate in tacerea pasilor naluca, asteptarea candva uitata. As scrie acum parfum de zambile pe soapte de vant, sa crezi in miracol, sa crezi in iubire. Culorile primaverii au simtit vocea ta. Aici…sunt eu. O „copila”. Incercand tarziu regasirea s-ating. S-au stins poate pagini crezand ca voi scrie tablou de plimbari, anotimpuri, calde trairi, prizoniere iluzii in nuantele stelelor necuvant.
Eu…nu pot scrie primavara decat in suflet!
Astazi,aici,acum,atunci,oricand, voi alege IUBIREA. Sincera imbratisare a vietii, ascunde-ma la pieptul tau doar pentru infinit! Mi-e teama de vis…
E totusi noapte. O noapte de mai la marginea cerului.
Iubirea e fragila si nu stim intotdeauna sa avem grija de ea. Doar trecem prin ea, sperand la ce e mai bine si sperand ca acest lucru fragil va supravietui impotriva oricarui obstacol...

joi, 1 septembrie 2011

Autumm


1 . septembrie. 2011  - First day of autumm. :-< .

Şi când pun totul în balanţă văd că ţi-am acordat prea multă importanţă. :">

Dream ...

Dream ...
And he falls asleep in her arms ...
Dream as the city is full of light ...
The tram is always happy destination,
The buildings look to the sky smiling,
 Road turns into ways to love,
 Park trees and the flowers dance with butterflies fly ...
Markets are places that sell smiles,
 The theater actors share hopes ...
 Circus meets the desires magically,
 Sidewalks leading to the desires fulfilled
 Bad dreams directing traffic lights to the exit ...
Pillars come out and delight children
Colored lights at night crush
Cranes bring a smiling sun in the morning
And the morning dew settles crystal
 But when the bell announces a new day lin ...
I wake up alone.