luni, 5 septembrie 2011

Unde-i alb si negru,noi suntem roz!

Oricat de jenant suna, ai adus culoare acolo unde era gri. M-ai facut sa vad ca sunt treaza, atunci cand credeam ca dorm. M-ai facut sa nu simt nimic cand eram cu altcineva. Ai aprins acea flacara de mult stinsa, flacara la care am incetat sa sper ca va mai arde.
Intr-un mod ciudat, mi-ai luat speranta…si totusi mi-ai daruit-o. Cunoscandu-te pe tine, mi-am dat seama ca merit mai mult de ce am avut pana acum. Si mai important, ca pot avea mai mult.
Ai fost pentru mine o persoana care a avut un impact deosebit asupra mea. Da…a ramas un gol in urma ta. Si o durere, de care, trebuie sa recunosc, mi-a fost foarte dor. Asa cum mi-a fost dor sa ma indragostesc de cineva. Insa cu toata durerea, cu tot dorul…nu pot decat sa iti multumesc. Pentru ca mi-ai alungat cea mai mare teama…cea de a nu mai simti nimic.
Anisia Formagiu

Inimi deschise

€lisa
Amurgeşte.Soarele se zbate între dealuri. Raze roşietice încă îşi arată neputinţa printre nouri. Amintiri grele se scurg din petalele ce se scutură pe rînd din trandafirul umed, parcă.Umed şi pierdut în veacuri...
   Linişte nocturnă. Mister. Tăcere paşnică de poet. Gînduri mute vin şi pleacă. Liber, ţii ochii larg deschişi către stele, de parcă ai aştepta cînd vor străluci, cînd unele vor cădea ca nişte săgeţi de sclipici, cînd altele se vor stinge. Tainice focuri au umplut cerul cu figuri abstracte.Sub privirea ta atentă, se mai aprinde un astru, o lumină vie. Încetişor, dai la o parte ultima foaie de jurnal, ultima risipă de cerneală, şi-ţi răspândeşti în ea tot plînsul, tot surâsul. Jurnal de gânduri, de mărturisiri, idei şi probleme, iubiri şi stele.
 Noapte. Scurte momente de vis. Scrii caragios. Literele sânt aşezate parcă într-o horă haotică, neritmică, abătută de normalitate. Te grăbeşti. Condeiul agitat umblă pe foaia albă ca un titirez. Doar el e cel ce-i străpunge albul imaculat şi o umple cu oiţe bizare, neordonate. Hei, tu, inimă de poet, ceasul şi-a pierdut exactitatea! E şi el repezit. 
 Tu faci o mie de greşeli cu mîna-ţi termurândă. O mie de mâzgăleli de valoare. Se scurg şiraguri de clipe, cad ca nişte mărgăritare şi se pierd prin găuri mici de trecut. Mâna ta ghidează
condeiul. Din când în când înmoi peniţa în călimara goală. Nu mai ai nici cerneală, şi nici jurnal. L-ai scris, de parcă ai vrut să cuprinzi cu el lumea, dintr-o privire. Altul e greu de conceput. Aici ţi-ai lăsat o parte din vise, o parte din amurgurile de altădată...da, jurnalul-cel ales pentru a răbda nerăbdările tale, pentru a striga tăcerile tale, pentru a nu uita iubirile tale. Aici ţi-ai trădat fiinţa. Dar e păstrată în interiorul scoicilor tăcute. Ai făcut din viaţa ta un secret şi jos, după toate cele înşirate, ai semnat la fel de caraghios, simplu, dar indescifrabil cîteva cuvinte:

                           Un fior mut, o lacrimă ştearsă...
                                                

duminică, 4 septembrie 2011

Only ♥ you

Mrs Weasley.1000 de oameni n-au puterea ta! 1000 de inimi n-au mangaierea ta! 1000 de suflete n-au alintul tau! 1000...nu sunt tu ♥! Numai tu ai puterea de a fi langa mine cand nimeni nu-i de partea mea,atunci cand sunt singura intr-o lume atat de complicata. Inocenta ta ma face sa ma simt in siguranta,atunci cand sageti de ura vin spre mine. Mangaierea ta ma linisteste,atunci cand sunt ingrijorata. Numai tu ma faci sa cred ca nimeni nu-mi poate face nimic. Si spun DA! E adevarat! Totul e magie! Pur si simplu ma scufund in vise,dar el,ingerul pazitor e langa mine. Si poti sa spui orice,ca el ma apara. E mereu de partea mea si-mi tine inimioara in cutia magica! Unde nu umbla nimeni...si e parata ca si mine. E in siguranta! Numai tu...numai tu  poti fi atat de bun. Si poate ca visez...acestea se intampla in mintea mea? Sunt in pericol? Daca e adevarat pot scapa? Doar el ma poate salva,doar puterea lui...doar mangaierea lui...doar alintul lui...Doar el! Ingerul meu ஐ

sâmbătă, 3 septembrie 2011

About Love

souhaite désespérée.
When you fall in love, it is a temporary madness. It erupts like an earthquake, and then it subsides. And when it subsides, you have to make a decision. You have to work out whether your roots are become so entwined together that it is inconceivable that you should ever part. Because this is what love is. Love is not breathlessness, it is not excitement, it is not the desire to mate every second of the day. It is not lying awake at night imagining that he is kissing every part of your body. No... don't blush. I am telling you some truths. For that is just being in love; which any of us can convince ourselves we are. Love itself is what is left over, when being in love has burned away...

Goodbye

Every hello ends with a goodbye.
Un singur pas si totul se sfarseste...Melancolia il doboara,gandurile negre si pustii se napustesc asupra lui. Oare va revedea soarele,stiind c-o noua zi incepe,stiind ca pasarile inca vor mai zbura si-i va aduce speranta-n suflet? Oare isi va mai vedea iubirea,care sa-l stranga-n brate cu caldura,sa-i sarute buzele care abia mai misca? Oare surasul apei ii va intinde mana sa-l traga in visele ei fara de sfarsit? Oare-i va mai atinge cositele de aur ale gloriei? Oare adevarul o sa-l minta,farsindu-se cu rasetul fericirii? Oare-si va mai revedea bunatatea care-i umbla prin par,jucandu-se cu isteria? Oare va mai intra in jocul geloziei,batandu-se cu blestemul? Poate ca totul va fi pierdut pana la urma...Poate ca renuntarea il va face mai puternic...Nebunia il va trimite catre drumul raului. Poate ca dreptatea il va scapa din mana minciunii...Dar oare va scapa de aroganta? Poate va scapa stiind ca libertatea e mai puternica. Dar pana la urma va vedea apusul? Nu...tradarea il va invinge...ii curma toate visele si intra in necaz...E pierdut...cade la pamant cu dorintele desarte...E prea tarziu ca sa mai fie salvat...!

vineri, 2 septembrie 2011

Stari confuze..

Noapte,
Eu simt ca raman fara mine…
Timpul e o piatra. Si clipe si dor si tacere tresar dintre aripi nestinse,nu pot intelege nicicand trecutul acestui acum. Aud parca stele visand departe,candva… In zadar un strigat rupt din sufletul noptii,surasul blandetii te cheama. Asculta… Sunt pasii pierduti intr-o soapta apusa,ragaz al sperantei.
Recunosc. Amortisem atunci intre realitate si iluzie. Priveam in urma pentru a intelege ecoul unui chip pe care ori de cate ori incercam sa-l supun acestui adanc si neiertat proces cum este amintirea, asistam uimita la desprinderea emotiei de sens, melancolie rapita fragil.
Chipul acesta era…cu adevarat un neinteles de trairi si raspunsuri, devenind odata cu trecerea timpului sfasiat de necunoscut in propria-i privire. Un chip fara suflare. Constiinta uitarii spulberata, invinsa in fata dorintei.
Refuz sa cunosc tradarea! Eu n-am sa aleg resemnarea! Refuz insomnia iluziei!

Azi…
As vrea sa scriu timpul pe muguri de roua. As povesti cuvintelor sarutul unor picaturi din ploi despre noapte, destine rapite, priviri fara grai. As scrie si vise pe gene de ganduri, caci poate-n acelasi moment cineva acolo la marginea lumii invata sa creada in viata iar eu amortita-n mister abia inteleg sentimente. As scrie sperante pe buzele dorului, amintiri sfaramate in tacerea pasilor naluca, asteptarea candva uitata. As scrie acum parfum de zambile pe soapte de vant, sa crezi in miracol, sa crezi in iubire. Culorile primaverii au simtit vocea ta. Aici…sunt eu. O „copila”. Incercand tarziu regasirea s-ating. S-au stins poate pagini crezand ca voi scrie tablou de plimbari, anotimpuri, calde trairi, prizoniere iluzii in nuantele stelelor necuvant.
Eu…nu pot scrie primavara decat in suflet!
Astazi,aici,acum,atunci,oricand, voi alege IUBIREA. Sincera imbratisare a vietii, ascunde-ma la pieptul tau doar pentru infinit! Mi-e teama de vis…
E totusi noapte. O noapte de mai la marginea cerului.
Iubirea e fragila si nu stim intotdeauna sa avem grija de ea. Doar trecem prin ea, sperand la ce e mai bine si sperand ca acest lucru fragil va supravietui impotriva oricarui obstacol...

joi, 1 septembrie 2011

Autumm


1 . septembrie. 2011  - First day of autumm. :-< .

Şi când pun totul în balanţă văd că ţi-am acordat prea multă importanţă. :">

Dream ...

Dream ...
And he falls asleep in her arms ...
Dream as the city is full of light ...
The tram is always happy destination,
The buildings look to the sky smiling,
 Road turns into ways to love,
 Park trees and the flowers dance with butterflies fly ...
Markets are places that sell smiles,
 The theater actors share hopes ...
 Circus meets the desires magically,
 Sidewalks leading to the desires fulfilled
 Bad dreams directing traffic lights to the exit ...
Pillars come out and delight children
Colored lights at night crush
Cranes bring a smiling sun in the morning
And the morning dew settles crystal
 But when the bell announces a new day lin ...
I wake up alone.